Between snow and sun | March

[RO]

Suntem la finalul celei de-a șaptea luni de voluntariat. Se apropie și sfârșitul proiectului, iar noi toți ezităm între sentimentul de tristețe și emoție. Cu toții am avut această reflecție asupra trecerii timpului. Revenirea acasă pare aproape, iar noi avem mult mai multe de trăit și de împărtășit. Vedem timpul trecând atunci când ne uităm la fotografii mai vechi și ne amintim, cu un sentiment de nostalgie, momentele pe care le-am trăit. Am observat o mulțime de schimbări în copii, în echipa Pahumi și, mai mult, în noi, voluntarii.

Copiii au crescut, s-au maturizat și începem să vedem rezultatele educației non-formale promovate de noi la Pahumi. Unii au devenit mai sociabili și mai deschiși, iar acum putem purta discuții și dezbateri semnificative pe diferite teme. Alții și-au îndeplinit unele dorințe – să-și aprofundeze cunoștințele în limbi străine, să învețe să cânte la un instrument muzical, să călătorească. Cunoștințele și abilitățile pe care le-au dobândit acum, în copilărie, vor râmâne alături de ei mult timp. Munca noastră va fi împlinită atunci când, în fața unei situații, își vor aminti de câțiva voluntari cu care au împărtășit momente speciale și de la care au învățat ceva.

Voluntariatul ne-a permis să evoluăm și să realizăm lucruri pe care poate că nu le-am fi observat niciodată. Acum avem câteva așteptări de la viața noastră după acest proiect. După multe zile și luni agitate și multe întrebări, avem o ușoară vagă despre ceea ce vrem să realizăm în viața noastră. Ne-am bucurat că ni s-a oferit ocazia să trăim românește. Beltran, încrezător în el însuși, a decis să-și radă o parte din sprânceană (stilul spaniol), Lucia a decis să-l găzduiască pe Rokki – un motan tare simpatic și viitoarea mascotă a apartamentului – până când acesta își va găsi o familie care vrea să-l adopte. Klara și proiectele sale profesionale devin realitate. Andi a decis să transforme micile mâini ale copiilor în cele ale unor grădinari profesioniști. Pierre a început școala de șoferi pentru a-și lua permisul de conducere.

Toți am pus câte o piatră la baza Asociației Pahumi. Unele proiecte au fost deja implementate și realizate, altele sunt în desfășurare. I-am introdus pe copii în ateliere de limbi străine, activități manuale, protecția mediului, alimentație sănătoasă și mișcare. Luna aceasta a fost despre simplitate și împărtășire a cunoștințelor și abilităților. Ne-am bucurat de (aproape) fiecare moment împreună, lăsând deoparte ierarhia și coborând la nivelul copiilor. Acest lucru a întărit încrederea dintre copii și noi.

Pahumi a creat un program nou pentru limba română și matematică, la cererea părinților. După prânz, copiilor care nu au teme li se oferă fișe cu diferite exerciții pentru a evalua nivelul lor de înțelegere a lecțiilor de la școală. Aceasta este o oportunitate excelentă pentru voluntarii străini de a-și îmbunătăți limba română sau pur și simplu de a-și pune mintea la contribuție asemeni vremurilor trecute, când lucrau în caietele lor de elev.

Tematica activităților a rămas aceeași, dar avem libertatea de a ridica încă puțin nivelul. Privind limba engleză, cu Klara, noul nivel le va permite copiilor să aibă o bază solidă și le va facilita înțelegerea lecțiilor de la școală. Lucia și Andi vor să le arate copiilor că computerele sunt, în primul rând, un instrument pentru muncă, imaginație și mici proiecte, așa că, în cooperare cu Beltran, au găsit o legătură între computere și teatru. După ce au lucrat pe un site care le permite să realizeze figuri personalizate, copiii și-au interpretat teatral personajele în fața unui public. Proiectul educațional din spate a fost explorarea și încurajarea imaginației copiilor. Acum, că bazele sunt solide, vrem să le oferim puțină independență. În timpul atelierelor de creație, sport, IT și engleză le oferim micuților indicații simple și instrumentele de care au nevoie. După aceea, sunt lăsați în voia lor să realizeze proiectul.

Ne-a cuprins un sentiment de nostalgie, dar o bucurie comună ne-a invadat – acesta este rezultatul zâmbetelor copiilor care ne motivează pe parcursul voluntariatului nostru.

 

_______________________________________________________________________________________________

[EN]

We are at the end of the 7th month of volunteering. The end of the project is approaching and we are all hesitating between the feeling of sadness and excitement. We all had this reflection on the passage of time. The end seems near when we have so much more to live and share. Indeed, we see the time passing, when we look at the pictures we recall the memories and what we have lived, with a feeling of nostalgia. We have noticed a lot of changes in the children, in the Pahumi team, but even more, in us, the volunteers.

The children have grown, matured and we are beginning to see the results of our non-formal education. Some have become more sociable and open-minded. We can have meaningful discussions and debates on different topics. Others have found their desires – to deepen their knowledge in languages, to learn playing a musical instrument, to travel. The knowledge and skills they have acquired during their youth will stay with them for a long time. Our work will be accomplished when, faced with a situation, they will remember some volunteers with whom they shared special moments and from whom they learned something.

Volunteering has allowed us to evolve and to realize things that we might have never noticed. Now we have some expectations from our life after this project. After many hectic days and months and many questions, we have a slight idea of what we want to achieve in our lives. We have enjoyed our Romanian life. Beltran, true to himself, decided to shave part of his eyebrow (the Spanish style), Lucia decided to foster Rokki, a very nice tomcat, the future mascot of the apartment until he finds a family who wants to adopt him. Klara and her professional projects became a reality. Andi decided to turn childrens’ little hands into green hands of professional gardeners. Pierre started to get his driver’s license.

For the Pahumi Association, we have all put a stone in the building. Some projects have been implemented and realized, others are in progress. We have introduced the children to foreign languages, manual activities, environmental awareness, healthily eating, and moving. This month was all about simplicity and sharing. We enjoyed (almost) every moment together, putting aside hierarchy and getting down to the children’s level. This strengthened the trust between the children and us. 

Pahumi set up a refreshed program in Romanian and Mathematics at the request of the parents. After lunch, the children who do not have homework are given different exercise sheets to assess their level of understanding of the lessons from school. This is a great opportunity for the volunteers to improve their Romanian or simply to put their heads back in their notebooks after years.

The themes of the activities remained the same, but we take the liberty of raising the level. In English, with Klara, the new level of learning will allow the children to have a solid base and will facilitate their understanding in class. Lucia and Andi want to show the children that computers are first and foremost a tool for work, imagination, realization, so, in cooperation with Beltran, they have linked computers and theater. After working on a site that allows them to make personalized figures, the children performed their characters in front of an audience. The educational project behind it was to see and encourage what comes out of their imagination. Now, that the foundations are solid, we want to give a bit more independence to the children. During the creative workshops, sports, IT, English, and other workshops we give them a simple indication and the tools at their disposal. After this, they are left to their own devices to realize the project.

A feeling of nostalgia came over us, but a common joy invaded us – that’s the result of the children’s smiles that motivates us during our volunteering.

_______________________________________________________________________________________________

Pierre Le Roux, European volunteer from France

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *